De cate ori intr-o situatie delicata in viata v-ati gandit la Dumnezeu? Chiar daca multi dintre noi spun "Doamne fereste-ma!", o facem automat, din obisnuinta, oare constientizam cuvintele respective?...Am crescut cu credinta deja formata, insuflata in Dumnezeu, si se intampla ca de-a lungul vietii sa nu ne punem niciodata intrebarea "Dar cine e cu adevarat Dumnezeu?" . In momentele grele, pare singura alinare.
Va propun doua carti din care puteti afla cum l-au descoperit pe Dumnezeu doi oameni rataciti si cum si-au schimbat viata datorita credintei nemasurate.
In "Jurnalul convertirii- de la Zeita Mortii la Imparatul Vietii", Danion Vasile povesteste cum l-a cautat pe Dumnezeu inca din timpul liceului, cum ratacirile l-au impins in randurile MISA, cum drogurile, ezoterismul si desfraul erau singura ratiune de a fi. In tranzitia lui catre credinta adevarata a incercat sa se purifice stand nemancat si nedormit; femeile din viata lui erau considerate unelte initial, iar apoi le-a evitat pentru a se descoperi mai bine pe sine ca pustnic.
"Cati se lupta cu patimile, cati duc o viata de rugaciune, cu spovedanie si impartasanie, vor rezista. Dar cei care au o credinta superficiala, care se roaga lui Dumnezeu o data pe saptamana si numai cand au nevoie de ceva, cei care vin la biserica doar cand au necazuri, aceia au mici sanse sa reziste."
"Oamenii vor o credinta comoda, o credinta in care sa combine poruncile dumnezeiesti cu propriile dorinte. De asta fug toti de sfintenie. La randul meu, eu caut sfintenia numai teoretic, practic tot in pacate traiesc. Si totusi nadajduiesc ca Dumnezeu ma va ridica."
Povestea este simplu structurata sub forma de jurnal, este usor de citit si de inteles, cu un final asteptat inca din titlul cartii: convertirea la crestinism, la ortodoxie...
La polul opus in ceea ce priveste usurinta lecturii, sta "Doua milioane de kilometri in cautarea Adevarului" de Klaus Kenneth. O istorie foarte minutios prezentata, cu detalii naucitoare a trairilor si sentimentelor incercate de autor. Mi-a lasat impresia unui talent deosebit de scriitor, de povestitor, de inventator cred pe alocuri a povestilor. Actiunea petrecandu-se in anii '70-'80 in mai multe tari decat ar fi putut visa vreun roman ca poate vizita in vremurile acelea, e lesne de inteles ca povestea pare mai interesanta, mai captivanta ...
Esenta cartii este insa aceeasi cu a lui Danion Vasile: gasirea lui Dumnezeu.
"Din India, Tibet, Thailanda si multe tari islamice, pana in Mexic, Alaska si Brazilia. De la filosofie la un adept convins al comunismului, dintr-un ateu hipiot, ani de zile am incercat marile credinte ale Asiei (hinduismul, budismul, islamismul), dar si invataturile indienilor din America.[...]Fugeam de Dumnezeu, de oameni si de mine insumi. Era o cale draceasca, plina de ura si de moarte, dar si o fuga in cautarea launtrica."
Cred ca fiecare credem in ceva mai presus de puterea oamenilor, ca este Dumnezeu pentru mine, sau Budha pentru un indian, daca am cerceta ce este aceasta putere, cum putem s-o cunoastem mai bine, am trai constienti de cine suntem de fapt.
